La izolarea unei mansarde apar aproape mereu două role de folie pe lista de materiale. Ambele se numesc „folie”, ambele se pun la acoperiș și, la prima vedere, par să facă același lucru: țin umezeala departe de izolație. În realitate lucrează în sensuri opuse, iar dacă le inversezi, acoperișul adună apă în loc să o scoată.

Confuzia e una dintre cele mai frecvente la mansarde, mai ales la renovări făcute pe etape. Merită lămurită înainte de cumpărare, pentru că după ce se închide tavanul cu gips-carton și se pune învelitoarea, niciuna dintre folii nu mai poate fi schimbată fără să desfaci ce s-a construit.

De unde vine umezeala dintr-un acoperiș

Un acoperiș primește apă din două direcții. Din exterior vin ploaia și zăpada viscolită care trec printre țigle, plus condensul care se formează pe fața rece a tablei. Din interior vin vaporii din casă: din gătit, din baie, din respirația oamenilor. Aerul cald din mansardă încearcă iarna să iasă prin tavan spre exterior, iar vaporii pe care îi poartă ajung în vata minerală.

Fiecare folie se ocupă de una dintre aceste direcții. De aici vine toată diferența.

Folia anticondens: la exterior, sub învelitoare

Folia anticondens se montează peste căpriori, sub țiglă sau tablă, deasupra izolației. Are trei roluri:

• oprește apa care trece de învelitoare și o conduce spre streașină;
• lasă vaporii care au ajuns totuși în izolație să iasă spre exterior;
• oprește vântul să treacă prin vată și să-i scadă performanța.

Ca să poată lăsa vaporii să treacă, folia anticondens are o valoare Sd foarte mică, de regulă între 0,02 și 0,1 m. Valoarea Sd arată cât de greu trec vaporii prin material: o folie cu Sd 0,03 m le opune aceeași rezistență ca un strat de aer nemișcat gros de 3 cm.

Fâșiile se pun paralel cu streașina, de jos în sus, cu o suprapunere de 10–15 cm, iar în zonele expuse suprapunerile se lipesc cu bandă adezivă.

Bariera de vapori: la interior, sub căpriori

Bariera de vapori se montează pe partea caldă a izolației, sub căpriori, înainte de gips-carton. Rolul ei e să oprească vaporii din casă înainte să ajungă în vată. Pentru asta are o valoare Sd mare: de la câțiva metri, la produsele numite frâne de vapori, până la peste 100 m, la barierele propriu-zise.

La bariera de vapori, etanșeitatea contează mai mult decât materialul. Toate îmbinările și toate străpungerile (doze electrice, țevi, ferestre de mansardă) se etanșează cu bandă adezivă. O barieră cu rosturi deschise lasă vaporii să treacă exact prin acele puncte.

Pe scurt, cele două folii comparate

Ce se întâmplă dacă le inversezi

Barieră de vapori pusă sub învelitoare. Folia de polietilenă e ieftină și pare mai etanșă, așa că uneori ajunge la exterior. Acolo blochează vaporii în izolație: condensează sub folie, vata se udă, iar lemnul șarpantei începe să mucegăiască.

Folie anticondens pusă la interior. Lasă vaporii din casă să intre liberi în vată. Folia de deasupra poate scoate o parte din ei, dar nu face față unui flux continuu din toată locuința.

Două straturi etanșe. Dacă și la interior, și la exterior pui folii cu Sd mare, umezeala care intră totuși în izolație rămâne prinsă între ele și nu se mai usucă.

Regula de bază e simplă: acoperișul trebuie să fie etanș la vapori spre interior și deschis la difuzie spre exterior.

Ai nevoie de amândouă?

Într-o mansardă locuită, da. Bariera de vapori limitează cât intră în izolație, iar folia anticondens lasă să iasă ce a ajuns totuși acolo. Fără bariera de la interior, în vată ajunge prea multă umezeală, oricât de bună ar fi folia de deasupra.

Atenție și la plăcile OSB puse peste căpriori: un OSB are Sd de 2–5 m, adică se comportă aproape ca o frână de vapori. Dacă vata atinge direct OSB-ul, vaporii nu mai ies prin el. În acest caz se lasă un strat de aer ventilat între vată și OSB sau se pune la interior o barieră de vapori foarte etanșă, dimensionată de proiectant.

Ce verifici când cumperi

Pentru stratul de la exterior, caută folie anticondens cu Sd sub 0,1 m, clasa de etanșeitate W1 după EN 13859-1 și marcaj CE. Dacă vata va atinge folia, valoarea Sd mică e obligatorie. Gramajul se alege după tipul acoperișului: mai mic pentru anexe, mai mare pentru o mansardă locuită și ceva mai gros sub tablă decât sub țiglă.

Pentru stratul de la interior, caută o valoare Sd mare și bandă adezivă compatibilă pentru îmbinări.

Cine vrea să aleagă folia de la exterior pas cu pas, cu tabele de gramaj, valori Sd și calculul necesarului, găsește totul într-un ghid despre cum alegi folia anticondens.

Două folii, două roluri opuse. Puse fiecare la locul ei, mansarda rămâne uscată și caldă ani la rând.