După fiecare ploaie mai serioasă, peretele de sub fereastră se umezește, vopseaua se cojește, iar iarna apare și mucegai. De cele mai multe ori nu e vorba doar de condens, ci de infiltrațiile de apă din jurul ferestrelor. Vezi cum le recunoști, ce poți repara singur și când e cazul să chemi un meseriaș.
Ce se întâmplă, de fapt, când apare apa la toc
Prima reacție când vezi peretele ud este să dai vina pe geam. În realitate, apa intră rar prin sticla în sine, ci prin îmbinările dintre toc și zid, prin glaful exterior sau prin fisuri din fațadă.
La multe apartamente de bloc, tâmplăria a fost schimbată după posibilități, iar montajul s-a făcut repede, cu spumă la vedere și fără refacerea corectă a tencuielii. Câțiva ani pare că totul e în regulă, apoi încep petele galbene sub glaf.
La case, problema apare des când glaful exterior (pragul de afară, de sub fereastră) nu are pantă spre exterior sau nu are picurător. Apa care ar trebui să curgă afară se întoarce pe sub toc și intră în zid.
Diferența dintre infiltrații și condens merită înțeleasă. Condensul apare în general iarna, pe muchii reci, fără legătură cu ploaia de afară. Infiltrațiile apar în special după ploi cu vânt, lasă urme maronii, desprind tencuiala, uneori, udă și colțul plafonului.
Cum îți dai seama de unde vin infiltrațiile de apă din jurul ferestrelor
Înainte să cumperi silicon și vopsea, trebuie să afli traseul apei. Altfel, repari la interior, dar peretele continuă să se ude pe din afară la fiecare ploaie mai serioasă.
Într-o zi când a plouat sau imediat după, uită-te atent la exterior: curge apa corect pe glaful de sub fereastră sau băltește lângă toc? Panta trebuie să fie clar spre afară, altfel e ca o mică tavă care ține apă lipită de zid.
Verifică rostul dintre rama ferestrei și zid. Dacă vezi fisuri în tencuială, spumă îngălbenită sau goluri, acolo poate intra apa. În timp, razele UV distrug spuma poliuretanică, mai ales dacă a rămas neacoperită, și apar mici canale pe care le folosește apa.
La blocuri termoizolate, uită-te dacă polistirenul nu e umflat sau crăpat în jurul ferestrei. O fisură fină în termosistem poate părea nimic, dar apa se prelinge pe dedesubt, până găsește un punct mai slab – de obicei exact unde iese spuma în jurul tâmplăriei.
La interior, verifică dacă petele apar doar sub glaf sau și pe laterale, la colțuri. Dacă umezeala urcă de pe pervaz în sus, e probabil de la glaful exterior. Dacă ai urme în colțul de sus al ferestrei sau spre tavan, problema poate fi mai sus: balconul vecinului, un atic sau chiar acoperișul.
Dacă stai la casă și ai acces la furtun, un test simplu este să stropești controlat anumite zone la exterior și să vezi când se umezesc peretele sau tocul în interior. Nu inunda, doar simulează o ploaie cu vânt, insistând câteva minute pe fiecare zonă suspectă.
Ce îți trebuie înainte să te apuci
Dacă ai stabilit că problema este locală și nu ține de acoperiș sau de o fațadă complet compromisă, unele reparații le poți face singur. Nu te avânta însă fără un minim kit de lucru.
- Silicon acrilic pentru interior și silicon pentru exterior, rezistent la UV
- Pistol pentru cartușe de silicon și un cuțit bine ascuțit
- Spumă poliuretanică pentru montaj, dacă sunt goluri vizibile
- Glet sau mortar fin pentru refacerea tencuielii la interior
- Mănuși, mască simplă, șpaclu, dacă e cazul, o scară stabilă
Înainte de orice, lasă zona să se usuce cât de bine poți. Deschide fereastra, aerisește câteva zile, pornește un dezumidificator sau un calorifer electric mobil îndreptat spre zona udă. Dacă lucrezi pe umed, materialele noi nu vor prinde cum trebuie.
Ce poți repara singur, pas cu pas
La interior, primul lucru este să cureți zona afectată. Răzuiește vopseaua umflată și tencuiala care cade ușor. Dacă ai mucegai, șterge-l cu o soluție specială sau cu apă și puțin detergent, clătește și lasă să se usuce. Nu amesteca niciodată produse cu clor cu alte soluții sau cu oțet.
După ce s-a uscat, poți repara rosturile vizibile. Taie cu grijă siliconul vechi dintre toc și perete, atât cât poți atinge fără să zgârii rama ferestrei. Curăță praful, apoi aplică un cordon subțire de silicon acrilic pentru interior, netezindu-l cu un deget umezit sau cu o spatulă mică.
Dacă vezi goluri mari în spatele tocului, unde ar trebui să fie spumă, poți injecta puțină spumă poliuretanică nouă. Nu umple tot golul dintr-o dată, pentru că se dilată și poți deforma rama. Mai bine lucrezi în straturi mici, lăsând fiecare strat să se întărească și apoi tai surplusul.
La exterior, lucrurile devin mai delicate. Ideal ar fi să refaci rostul cu silicon pentru exterior, rezistent la raze UV, acolo unde se vede clar o crăpătură între toc și perete. Curăță bine, usucă și apoi aplică un strat continuu, fără întreruperi, insistând în colțurile de jos, unde apa băltește cel mai des.
Glaful exterior trebuie să aibă panta corectă. Dacă apa stă pe el, poți adăuga un strat subțire de mortar cu pantă spre exterior sau poți monta un glaf nou, prefabricat, dar aici de obicei intră în scenă un meseriaș, mai ales la blocurile înalte.
Nu rezolvi problema doar din interior, oricât de frumos ai gletui și zugrăvi. Dacă nu oprești apa la exterior, peretele va continua să se ude, iar în 2-3 luni vei vedea din nou petele sub proaspăta vopsea lavabilă.
Când nu te mai joci și chemi un meseriaș
Sunt situații în care orice improvizație de tip silicon în plus doar întârzie inevitabilul. Dacă peretele este ud pe o suprafață mare, tâmplăria are joc sau vezi cum se mișcă atunci când închizi geamul, problema este de montaj, nu doar de etanșare.
Dacă ai termosistem și observi zone umflate, crăpate sau bucăți de polistiren desprinse în jurul ferestrei, nu încerca să le cârpești cu spumă și glet la întâmplare. Apa poate fi deja în spatele izolației, iar acolo nu ajungi fără să desfaci serios fațada.
La bloc, orice lucrare la exterior, la înălțime, ar trebui făcută de cineva cu echipament și asigurare. Nu lucra singur la exterior dacă nu ai unde să te asiguri, chiar dacă ți se pare că ajungi „doar un pic” cu mâna la rostul cu probleme.
Cheamă un meseriaș și când suspectezi că infiltrația nu vine direct de la fereastră, ci de la balconul de deasupra, de la o placă de beton fisurată sau de la un atic nehidroizolat. Aici nu mai este vorba doar de confort, ci și de protejarea structurii clădirii.
Un specialist poate verifica și dacă tâmplăria este montată corect, cu ancore adecvate, dacă glaful exterior este dimensionat bine și dacă nu există punți termice mari care să provoace și condens, pe lângă infiltrații.
Cât te costă, orientativ, și cum previi problemele pe viitor
Dacă te descurci cât de cât cu un pistol de silicon, o reparație ușoară, la o singură fereastră, cu rosturi fisurate, poate însemna materiale de 50-150 de lei: siliconuri pentru interior și exterior, un tub de spumă, ceva glet și un pic de vopsea lavabilă.
Dacă aduci un meseriaș pentru etanșări la interior și exterior și eventual refacerea glafului, manopera poate fi, orientativ, între câteva sute de lei pe fereastră și mai mult, în funcție de oraș și de cât de complicat este accesul. Refacerea unui termosistem compromis sare deja în mii de lei pe fațadă.
Ca să nu ajungi acolo, un minim control anual ajută enorm. Uită-te după fiecare sezon rece la rosturile din jurul ferestrelor, la glaful exterior, la jgheaburile din apropiere. La case, curăță frunzele care pot face apa să băltească lângă zid.
Nu astupa orificiile de drenaj ale tâmplăriei PVC cu vopsea sau silicon. Sunt acele fante mici din partea de jos a tocului, spre exterior, prin care iese condensul din interiorul profilului. Dacă le blochezi, apa se va acumula unde nu trebuie.
Și, mai ales, nu amâna. Apa își găsește mereu drumul: o fisură mică azi devine un canal serios peste doi ani, iar un perete doar pătat se poate transforma într-un colț cu mucegai greu de stăpânit, mai ales într-un dormitor sau într-o cameră de copil.
Întrebări frecvente
Pot repara singur infiltrațiile iarna?
Poți face doar intervenții mici la interior, dacă reușești să usuci zona. Pentru etanșări serioase și lucrări la exterior, e mai bine să aștepți vreme uscată și temperaturi pozitive, altfel materialele nu aderă bine.
E suficient să dau cu vopsea lavabilă peste pata de apă?
Nu. Vopseaua acoperă doar urmele vizibile. Dacă nu oprești întâi infiltratia la exterior și nu lași peretele să se usuce, pata reapare, iar lavabila se umflă și cade în câteva luni.
Dacă am termopane noi, mai pot avea infiltrații?
Da, dacă montajul sau finisajele din jur nu sunt făcute corect. Tâmplăria poate fi bună, dar apa să intre pe la rosturile neetanșe dintre toc și zid sau printr-un glaf montat greșit.
Oricât de tentant e să „cârpești” repede o pată de apă cu puțin glet și lavabilă, cel mai bine este să îți iei o după-amiază, să urmărești de unde vine apa și să oprești problema la sursă. Un rost etanșat la timp în jurul unei ferestre poate salva ani buni de nervi, bani și zugrăveli repetate.
Acest articol are rol informativ. Pentru infiltrații extinse sau lucrări care afectează fațada, structura sau montajul ferestrelor, cere evaluarea unui inginer constructor sau a unui meseriaș autorizat.
