Ai un colț de grădină la umbră unde nu se prinde nici gazon, nici flori, doar noroi și buruieni? În multe curți, acolo intră în scenă Pachysandra terminalis, o acoperitoare de sol de umbră, veșnic verde. Vezi ce condiții îi trebuie, cât te costă și cum o îngrijești ca să nu arunci banii pe răsaduri.
Ce fel de plantă este și când merită să bagi bani în Pachysandra terminalis
Pachysandra terminalis, cunoscută și ca spurga japoneză, este o acoperitoare de sol veșnic verde, de 15-20 cm înălțime, care se întinde treptat prin rizomi. Nu e plantă de spectacol, ci de fundal: face un covor dens, lucios, cu frunze care rămân verzi și iarna.
Merită să investești în ea când ai zone de umbră sau semiumbră unde altceva nu merge: sub copaci, pe lângă gardul spre nord, lângă casă pe latura umbrită. Acolo unde gazonul se rărește și pământul se transformă în noroi, această acoperitoare de sol te scapă de bătaie de cap după ce se instalează.
Ca bani, nu este cea mai ieftină plantă la bucată, dar recuperezi prin faptul că nu mai sapi, nu mai tunzi și nu mai uzi atât de des. În general, un ghiveci mic costă între 8 și 15 lei, în funcție de mărime și de magazin. Pentru un metru pătrat, dacă plantezi mai rar și ai răbdare 2-3 ani să se închidă golurile, ai nevoie de cam 6-9 bucăți.
Asta înseamnă orientativ între 50 și 120 de lei pe metru pătrat doar plantele, în funcție de densitate și prețurile din zona ta. Dacă vrei efect rapid și plantezi foarte des, costul crește, dar ai covor aproape plin din primul an.
Unde se potrivește cel mai bine
Am văzut-o folosită cu succes în curți de la marginea orașului, în special în locurile unde proprietarii se plângeau că nu crește nimic. Se potrivește bine:
- sub pomi sau arbuști, unde soarele ajunge puțin
- pe latura de nord a casei, lângă fundație
- în jurul trunchiurilor de conifere, dacă mai poți asigura ceva umezeală
- pe taluzuri umbrite, unde nu poți cosi ușor
Nu merită să o pui în plin soare de amiază, în sol foarte uscat sau acolo unde copiii aleargă toată ziua. Nu este plantă de călcat, iar în soare direct, frunzele se pârlesc și te trezești că trebuie să replantezi.
Unde o pui, cât plantezi și cam cât te costă să acoperi un metru pătrat
Înainte să te duci la magazin, uită-te bine la locul unde vrei să o plantezi. Această acoperitoare de sol preferă:
- lumină de umbră sau semiumbră (soare blând de dimineață sau seară)
- sol afânat, bogat în materie organică, ușor umed, dar fără băltire
- un pH ușor acid spre neutru, nu pământ foarte calcaros
- o zonă unde nu calci constant
Dacă pământul este foarte greu și argilos, se îmbunătățește cu compost sau turbă și puțin nisip, astfel încât apa să se scurgă mai ușor. Pentru soluri foarte nisipoase și seci, adaugi mult compost, altfel vei sta cu furtunul în mână toată vara.
Pentru plantare pe bune, nu doar mutat două tufe, îți trebuie câteva unelte simple:
- sapă sau cazma pentru afânat solul
- greblă pentru nivelare
- o găleată sau o stropitoare pentru udat
- compost sau turbă, dacă solul este sărac
La distanțe, poți să mergi pe o regulă simplă: cam 25-30 cm între plante, în toate direcțiile. Dacă alegi 30 cm, la un metru pătrat intră aproximativ 9 plante. Dacă le pui mai rar, se vor închide golurile mai lent, dar economisești la început.
Ca timp, pentru o suprafață de 10 metri pătrați, doi oameni care știu ce au de făcut pot termina pregătirea solului și plantarea într-o dimineață de sâmbătă. Cel mai mult durează curățatul buruienilor vechi și afânatul pământului; plantarea în sine merge repede, pentru că răsadurile sunt mici.
Momentul bun de plantare este primăvara, după ce s-a încălzit pământul, sau toamna, cât încă este cald. Poți planta și pe timpul verii dacă plantele sunt la ghiveci și uzi bine, dar riști să le stresezi mai mult și să pierzi câteva dacă te prinde un val de caniculă.
Cum ai grijă de ea după plantare, ca să nu pierzi jumătate din tufele cumpărate
În primele săptămâni după plantare, grija de bază este apa. Solul trebuie să rămână ușor umed, dar nu noroios. Uzi moderat o dată la câteva zile, mai des în perioadele foarte calde, apoi rar, când vezi că pământul se usucă pe câțiva centimetri.
După ce începe să se prindă, această acoperitoare de sol devine tot mai autonomă. În zonele de câmpie, cu veri secetoase, ajută mult un strat subțire de mulci (frunze tocate, scoarță sau compost) între plante. Ține umezeala în sol, hrănește treptat și te scutește de smuls buruieni dese.
Îngrășăminte nu cere multe. Un strat subțire de compost răspândit primăvara, la 1-2 ani, este suficient pentru o grădină obișnuită. Dacă exagerezi cu fertilizanți chimici, riști să împingi planta să crească forțat, cu frunze mari, dar sensibile la boli.
Ca întreținere, grosul e la început: smuls buruienile care mai apar printre tufe până când covorul se închide. După aceea, lucrarea principală devine limitarea ei la margini, acolo unde nu vrei să intre în alte paturi de flori. Asta înseamnă să tai sau să smulgi periodic lăstarii care sar peste borduri.
Ca timp, la o suprafață de 10-15 metri pătrați, te poți aștepta la 1-2 ore de lucru primăvara (curățat frunze uscate, completat cu câteva plante noi dacă e nevoie) și apoi intervenții scurte, din când în când, pentru limitare și udat în perioadele foarte uscate.
Un detaliu de luat în calcul la casele cu copii și animale: planta nu este de obicei apetisantă pentru câini și pisici, dar dacă este ingerată în cantități mari poate provoca tulburări digestive. Mai bine nu o pui în spațiile unde se joacă iepurii sau alte animale mici care rod tot ce prind.
Probleme frecvente la această acoperitoare de sol și ce poți face la timp
La multe curți, singurele probleme serioase apar acolo unde condițiile de bază nu sunt respectate. Frunzele îngălbenite sau arse la margini trădează de obicei prea mult soare direct, mai rar, sol prea calcaros. În primul caz, singura soluție reală este să îi asiguri mai multă umbră, nu să tot schimbi îngrășămintele.
Dacă frunzele încep să putrezească și tulpinile se înmoaie, solul probabil ține prea multă apă. Ajută să reduci udările, când ai ocazia, să afânezi ușor pământul și să adaugi material care drenează (nisip, compost bine descompus). În cazuri grave, este mai bine să muți o parte din plante într-un loc mai potrivit decât să le pierzi pe toate.
Apar și pete maronii pe frunze, provocate de diverse ciuperci, mai ales în veri foarte umede și în locuri fără aerisire. Eviți răspândirea dacă nu uzi frunzișul seara și dacă rărești ușor acolo unde covorul este excesiv de des. Pentru tratamente specifice, cel mai sigur este să mergi cu o frunză la fitofarmacie și să ceri un produs potrivit, respectând eticheta.
Melcii și limacșii pot să ciupească frunzele fragede, în special la marginea zonelor plantate. Poți să-i ții sub control prin cules manual, capcane simple sau produse dedicate cumpărate din comerț, folosite conform instrucțiunilor.
La polul opus, când plantele o duc foarte bine, problema devine invazia în straturile vecine. Pentru a o ține în frâu, bordurile mici, îngropate la câțiva centimetri, ajută mult. Restul se rezolvă cu smuls manual sau tăiat lăstarii care sar peste linia pe care ți-ai propus-o.
Când te ocupi singur și când ceri ajutor pentru o zonă mare de umbră
Pentru 5-20 de metri pătrați de umbră, într-o grădină obișnuită, te descurci perfect singur sau cu încă o persoană din familie. E muncă fizică, dar nu e complicată: pregătești solul, plantezi, uzi, apoi verifici din când în când.
Devine mai complicat când ai de acoperit suprafețe mari, în pantă, sau zone cu probleme serioase de drenaj. Acolo unde după fiecare ploaie ai bălți sau pământul alunecă, merită să chemi un grădinar sau un peisagist să se uite la situație. Uneori trebuie făcute șanțuri de drenaj sau mici terasări înainte să plantezi, altfel riști să pierzi plantele și banii investiți.
Dacă nu ești sigur cât să plantezi și cum să împarți suprafața, o discuție în magazinul de grădinărit sau cu cineva care a mai plantat aceeași specie te poate scuti de cumpărat prea puțin sau prea mult. Mulți cititori ne spun că, după prima rundă mai timidă, au completat cu încă un rând de răsaduri când au văzut cum se comportă planta în grădina lor.
Întrebări frecvente
Se poate planta și la soare?
Rezistă doar dacă soarele este blând, de dimineață sau de seară, iar solul rămâne ușor umed. În soare puternic de amiază, frunzele se ard și covorul se rărește, așa că nu este o variantă bună pentru zone deschise.
Rezistă iarna fără protecție specială?
Da, în majoritatea zonelor din România rezistă bine la iernile obișnuite, cu frunzele verzi. Poți avea pierderi doar în locuri cu vânt foarte puternic și ger fără zăpadă, dar de regulă nu necesită acoperire sau adăpostire.
Cum o înmulțesc cel mai simplu?
Cel mai ușor este să desprinzi bucăți de tufă cu tot cu rădăcini, primăvara sau toamna, și să le replantezi imediat. Se mai poate înmulți și prin lăstari care apar mai departe de planta mamă, mutați cu un hârleț mic, pe sol umed.
Dacă socotești un pic înainte să te apuci și îi oferi locul potrivit, această plantă îți poate rezolva pentru mulți ani zonele dificile din grădină, fără să mai pierzi weekenduri întregi cu lopata și furtunul în mână.
Recomandările de plantare și îngrijire din acest articol sunt orientative. Fiecare grădină are particularitățile ei, iar pentru probleme persistente sau tratamente fitosanitare este bine să ceri sfatul unui horticultor sau al unui specialist de la fitofarmacie.
