Te-ai uitat la un copac de glădiță într-o pepinieră, ți-a plăcut coroana aerisită și umbra lui rară și te-ai gândit cum ar arăta în curte. Înainte să bagi mâna în buzunar, merită să știi cât spațiu cere, cât costă orientativ plantarea și ce îngrijire îi trebuie ca să nu se usuce după primul an.
Ce înseamnă, de fapt, să plantezi glădiță la tine în curte
Glădița (Gleditsia triacanthos) e un arbore decorativ de lumină, care ajunge ușor la 10-15 metri înălțime și dă o umbră rară, plăcută, fără să întunece totul. E foarte rezistentă la secetă și poluare, de aceea o vezi des pe marginea drumurilor și în parcuri.
Partea mai puțin simpatică sunt spinii. La forma de bază, trunchiul și ramurile pot avea spini groși, de câțiva centimetri, care pot răni serios un copil sau un animal, pot zgâria mașina și chiar sparge o anvelopă. Există însă soiuri fără spini (de tipul inermis), mai scumpe, dar mult mai prietenoase pentru curți de familie.
Ca buget, un puiet de 1,5-2 metri, la ghiveci, pornește de regulă de pe la 70-80 de lei și poate trece de 200 de lei pentru un exemplar mai mare sau un soi fără spini, în funcție de pepinieră și de zonă. Dacă adaugi și transportul plus munca de plantare făcută de altcineva, ajungi ușor la 200-300 de lei per copac.
Ca timp, pentru cineva obișnuit cu o sapă în mână, plantarea ia cam 1-2 ore per arbore, cu tot cu săpat groapa, adus pământul bun și udat. Îngrijirea în primul an înseamnă ceva mai multă atenție la udare, apoi devine un copac destul de independent. Nu e cea mai bună alegere pentru un colț de joacă strâmt sau pentru un trotuar foarte îngust lângă casă, dar e foarte reușită în grădini mai mari, la marginea curții sau lângă locul de parcare.
Cum pregătești locul și ce îți trebuie ca să nu arunci banii
Glădița iubește soarele plin. Alege un loc unde are lumină directă mare parte din zi; la umbră de casă sau de alți arbori va crește strâmb și chinuit. Solul ideal este unul mediu, care se drenează bine. Nu îi place băltirea apei, mai ales în primii ani, chiar dacă tolerează perioadele secetoase după ce se prinde.
Planifică distanța față de casă și gard. Un astfel de arbore are nevoie de cel puțin 4-5 metri până la clădiri sau linii aeriene, ca să nu ajungi peste 10 ani să îl ciuntești agresiv. De gardurile joase se poate apropia mai mult, dar tot e bine să păstrezi măcar 2-3 metri, ca să ai loc de trecut cu mașina sau cu utilajele.
Înainte să te apuci, pregătește-ți minimul de materiale și unelte:
- hârleț sau cazma rezistentă pentru săpat groapa
- pământ de grădină bun sau mraniță, ca să îmbunătățești solul scămos sau foarte argilos
- 1-2 țăruși de lemn și bandă moale pentru legarea coroanei tinere
- apă din belșug pentru mocirlirea și udarea inițială
- o foarfecă de grădină, pentru rădăcini sau crenguțe rupte
Momentul bun de plantare e primăvara devreme, după dezgheț, sau toamna, după ce au căzut frunzele, când solul e încă moale și umed. Vara se pot planta exemplare la ghiveci, dar doar dacă poți asigura udări dese și nu e caniculă puternică.
Când alegi puietul, uită-te la rădăcină (dacă e la balot sau rădăcină liberă) și la trunchi. Rădăcinile trebuie să fie elastice, nu uscate, iar trunchiul drept, fără răni adânci. La soiurile fără spini verifică bine să nu aibă totuși lăstari cu spini la bază, semn că a fost altoită și pot apărea creșteri sălbatice.
Plantarea pas cu pas și cât durează până se prinde
Ziua de plantare nu trebuie să fie o corvoadă, dar nici ceva făcut între două drumuri la magazin. Cel mai bine îți dedici o dimineață întreagă, mai ales dacă ai mai mult de un copac de pus în pământ.
Ca dimensiune, groapa trebuie să fie cam de două ori mai lată decât balotul de rădăcini și puțin mai adâncă, ca să poți așeza copacul la nivelul solului, nu mai jos. Pe fundul gropii, afânează pământul cu hârlețul, fără să îl compactezi la loc. Amestecă pământul scos cu mraniță sau compost bine descompus, mai ales dacă ai sol foarte sărac sau îmbibat cu moloz.
Un mod simplu de lucru, folosit de mulți grădinari, ar fi acesta:
- Umple pe jumătate groapa cu pământul amestecat și așază puietul în centru, astfel încât nivelul de plantare să fie același ca în ghiveci.
- Întinde ușor rădăcinile (dacă nu e la ghiveci) și acoperă treptat cu pământ, tasând ușor cu mâna, nu cu piciorul, ca să nu strivești rădăcinile.
- Introdu țărușii la 30-40 cm de trunchi și leagă coroana cu o bandă moale, în formă de 8, ca să nu frece scoarța.
- Udă abundent, până când pământul se lasă și nu mai apar bule de aer; completează cu pământ, dacă e nevoie.
- Fă o mică bordură de pământ în jurul trunchiului, ca un lighean, ca să rețină apa la fiecare udare.
În primul sezon, udă săptămânal, mai ales la caniculă. Nu îneca arborele, dar nici nu îl lăsa cu pământul complet uscat la adâncime; verifică cu mâna la 10-15 cm. Un strat subțire de mulci (frunze tocate, scoarță, iarbă uscată) ajută mult să păstrezi umezeala.
Dacă totul merge bine, în primul an arborele prinde rădăcini și începe să crească vizibil. De regulă, până în al treilea an poți avea deja un copac de 3-4 metri, care dă un pic de umbră și începe să arate „a ceva”. Creșterea depinde mult de sol, udare și de cât de vântuită este zona.
Îngrijirea pe termen lung: câtă bătaie de cap îți dă
După primii doi-trei ani, munca de zi cu zi scade mult. Arborele se descurcă singur cu seceta, mai ales dacă are sol adânc. Udările se rezumă la veri foarte secetoase, când vezi frunzele ofilindu-se puternic. Fertilizarea nu este obligatorie; un strat anual sub coroană cu compost sau frunze descompuse este suficient.
La tăieri, regula e simplă: în primii ani îl ajuți să aibă un trunchi principal clar și coroana ridicată, ca să poți trece pe sub el. Îndepărtezi lăstarii care ies din trunchi foarte jos și crengile rupte sau care se freacă între ele. Ramurile groase, mai ales ale unui arbore trecut de 5-6 metri, nu se taie din scară improvizată; acolo e mai sigur să chemi o echipă cu echipament.
Un lucru la care merită să fii atent sunt lăstarii de la bază. Glădița poate scoate lăstari de pe rădăcini și trunchi; dacă îi lași, ai în câțiva ani un hățiș greu de controlat. Taie-i cât sunt tineri, cu un briceag sau cu foarfeca de grădină, la nivelul punctului de pornire.
Bolile grave nu sunt foarte frecvente, dar pot apărea afide, larve care rod frunzele sau ciuperci pe ramuri. De cele mai multe, un arbore bine plantat și neînecat cu apă trece peste atacuri ușoare fără tratamente chimice. Dacă vezi uscări serioase de crengi, gome (secreții lipicioase) pe trunchi sau frunze care se pătează masiv, e mai sigur să întrebi la o fitofarmacie sau un horticultor ce tratament să folosești și cum.
În curțile cu copii mici sau animale, merită să te întrebi sincer dacă vrei să te încurci cu spinii. Dacă nu ești sigur, mergi pe un soi fără spini sau ia în calcul alți arbori ornamentali rezistenți la secetă, cu întreținere similară. Iar dacă ai plantat deja prea aproape de casă sau de cabluri și te gândești la doborârea lui, nu încerca singur cu funia și drujba; pentru arbori mari, cheamă o echipă specializată, chiar dacă te costă mai mult.
Întrebări frecvente
Cât de repede crește glădița în grădină?
În condiții bune de sol și udare în primii ani, ritmul este moderat spre rapid. Poți ajunge la 3-4 metri în 3-4 ani și la 8-10 metri în circa 10-12 ani, dar creșterea variază mult de la o curte la alta.
Rezistă glădița la ger în toată țara?
Specia rezistă, în general, la ierni reci din majoritatea zonelor din România, dacă arborele e deja bine înrădăcinat. Puieții foarte tineri merită protejați la bază cu un strat mai gros de frunze sau mulci în primele două ierni.
Pot ține glădița în ghiveci, pe terasă sau balcon?
Nu e o specie potrivită pentru ghiveci pe termen lung. Se chinuie cu spațiul mic pentru rădăcini și cu lipsa de apă. Ghiveciul poate fi doar o fază de tranzit, până la plantarea în grădină, nu o soluție definitivă.
Un arbore plantat bine se vede cu adevărat frumos abia după câțiva ani. Dacă îți faci timp acum să alegi locul cu grijă și să ai grijă de el în primul sezon, te vei bucura ani buni de umbra lui filtrată și nu vei sta cu inima cât un purice la fiecare furtună.
Recomandările de mai sus au caracter informativ și se bazează pe practici uzuale de grădinărit. Fiecare grădină are condiții proprii de sol și climă, iar pentru probleme serioase ale arborilor sau tratamente fitosanitare este bine să ceri sfatul unui horticultor sau al unui specialist de la fitofarmacie.
